Follow Me

28.10.2014

"Home sweet Home" poate fi oriunde

Sursa bandagedear.com/
   Oamenii au avut mereu tendinta de a se atasa de un anume loc, caruia sa ii spuna "acasa", locul in care atunci cand intra sa se simta usurati, iar dupa un oftat bucuros, sa poata agata cheile in cuierul pe care scrie "Home sweet Home". Insa din fericire, dorinta de atasament fata de un loc nu ne-a impiedicat niciodata sa calatorim. Din punctul meu de vedere, calatoriile sunt cele care modeleaza un om si il fac sa fie cine este de fapt.


   Nimic nu este mai placut precum sentimentul de a porni la drum pentru a descoperi ce alte lucruri sunt in jurul tau. Pana la urma, pe intreaga lume putem agata un semn gigantic pe care sa scrie "Home sweet Home".

   Asa ca iata-ma asezat pe scaunul de la birou, cu ochii larg deschisi si impins de imaginatie catre destinatii ce inca imi sunt neclare. Imi asez pe urechi si castile, pornesc o melodie ce vrea sa fie precum un soundtrack la filmul calatoriei pe care mi-o imaginez. Imagini apar si dispar, ca si cum imaginatia mi s-ar calibra pentru cea mai buna idee.


   Mereu am fost atras de munte mai mult decat orice, iar asta incepe sa se clarifice. Clipesc insa si ceva imi spune ca de data asta o destinatie exotica m-ar incanta ceva mai tare. Vreau sa-mi las gandurile purtate de valuri spre orizont in timp ce eu imi las amprenta corpului pe nisip. Simt emotia calatoriei si incep sa caut vacanta perfecta. De foarte mult timp imi doream sa merg in Grecia. Faptul ca are o istorie impresionanta, plina de legende ma facea dornic sa merg acolo si pasesc curios pe un taram incarcat de povesti.

   Asa ca iata-ma pe site-ul cu misiunea clara de a-mi alege destinatia. "Rasfoiesc" in lung si in lat, iar dupa cateva minute, am deja in minte destinatia perfecta. Riviera Olimpului pare a fi ceea ce imi doresc. Nu mai stau pe ganduri, imi spun prietena si ii spun ca vom merge spre o destinatie speciala si ca nimic nu ne poate opri. Nici sesiunea de examene, nici jobul... nimic. Fac rezervarea si rezolv toate detaliile necesare si ma apuc de bagaje. Cateva tricouri, pantaloni, sosete, laptop si cam tot ce am nevoie. Nu dureaza foarte mult "asamblarea" bagajului meu, in schimb prietenea mea isi da seama ca are nevoie de cam tot sifonierul, asa ca o las linistita sa isi faca ritualul.

   Doua zile mai tarziu, iata-ne la usa autocarului, pregatiti de drum, "inarmati" pana in dinti cu speranta si voie buna. Drumul e destul de lung, insa daca asta e pretul unei vacante exotice, atunci asa sa fie.

   Cateva ore mai tarziu, soferul ne anunta pe un ton prietenesc si usurat, faptul ca in cateva minute vom ajunge la destinatie. Un ropot de aplauze se porneste ca si cum am fi aterziat cu avionul. Aplaud si eu si emotia specifica vacantei ma cuprinde din nou.

   Coboram si ne indreptam spre hotel, unde suntem intampinati cu prietenie, lucru ce ma relaxeaza si ma face sa ma simt ca acasa. Un tip inalt si amabil ne conduce la camera noastra. Camera 66 ne asteapta cu un pat imens, pe care sta intins cearsaful alb, iar  mocheta moale ne gadila talpile dupa ce ne descaltam. Totul tinde spre a fi exact cum ne dorim. Despachetam plini de emotie, iar dupa ce ne punem la punct pornim la pas spre a explora.

Sursa http://pieria.holiday-in-greece.net/
   Inca de cum iesim din hotel, atmosfera de vacanta se putea observa la fiecare pas. Zambetul era accesoriul pe care toata lumea il purta, iar trecand pe langa grupuri de oameni imi ofera senzatia ca trec pe langa o bucatica de istorie a fiecarei tari din care venisera. Soarele ma asteptam sa arda mai tare, insa acesta era bland, lucrand in perfect asentiment cu briza ce ne mangaia pielea si misca parul in ce directie voia. Ne plimbam fara o destinatie clara, insa asta nu conta prea tare. Pana la urma fiecare pas reprezenta o destinatie. Pozele pe care le faceam aveau sa ramana amintiri palpabile demne de a fi expuse intr-un album. Intram in vorba cu oamenii si ii intrebam despre oras, despre ce ar fi mai dragut sa vizitam si asa mai departe. Acestia sunt deschisi si ne indruma spre anumite locuri. Unul dintre ele este Olympic Beach. 

Sursa http://www.touristorama.com/
   Pornim cu indicatiile oferite, grabind parca pasul, dornici de a ajunge mai repede. Pana sa ajungem ne oprim la o terasa sa mancam ceva. Eu imi iau ceva mai consistent sa prind aripi. Aleg un specific grecesc si anume Souvlaki. Frigaruile din carne de porc m-au ademenit prea tare, alaturi de legume si cartofii prajiti. Prietenea mea alege o salata si niste fructe de mare. Mancam relaxati, iar dupa aproximativ 45 de minute, pornim la drum din nou spre plaja. Ajungem si daca am fi stiut sa vorbim limba brizei, a valurilor si a luminii, am fi auzit clar un "Bine ai venit". Se pare ca visul unei vacante de vis ne urmarea in continuare. Ne descaltam de tenesi si pasim pe nisipul auriu. O senzatie minunata de relaxare urca in tot corpul. Fiecare particula de nisip era acolo cu un scop si nimic nu era intamplator. Pasim intr-un pas relaxat spre mare. In jurul nostru, intinsi pe km intregi, oamenii se bucurau de natura in esenta pura si de minunata Grecie. Nu stam mult pe ganduri si ne aruncam in apa. Era atat de bine, parca ne curata de orice grija si ne facea sa ne dorim sa nu mai iesim din apa. Daca am fi putut ne-am fi transformat in niste pestisori si-am fi inotat pana in capatul celalalt si inapoi, doar pentru ca eram liberi.

   Ne-am petrecut ceva vreme in apa, jucandu-ne si balacindu-ne. Apa era atat de limpede si curata incat nu-mi venea sa cred. Totul era cum vazusem doar pe la tv sau in pozele altora. Dar acum noi eram aici si totul era si al nostru. Pana seara ne-am mai imprietenit pe plaja cu inca un cuplu venit tocmai din Irlanda. Erau oameni la fel ca si noi, doar ca vorbeau engleza, cu un usor ciudat accent. Seara am ramas cu totii pe plaja, pentru ca lumina lunii era mult prea frumoasa ca sa nu o privim indelung, iar briza era blanda in continuare, lasandu-ne sa admiram apa ce venea si pleca in valuri cu tot cu gandurile noastre. Celalate zile au curs la fel de frumos, ne-am plimbat si am admirat chiar si muntele Olimpului, prilej pentru poze impozante. 

   Pentru mine a fost o vacanta speciala si cu siguranta ma voi intoarce cu prima ocazie, pentru ca Grecia este inca un loc in care pot spune "Home sweet Home". 

   Imi scot castile de pe urechi si opresc muzica. Presimt ca am mers prea departe cu imaginatia, asa ca inchid site-ul CND Turism – Vacante Speciale. Maine voi naviga pentru a descoperi o alta destinatie de vis, insa raman cu speranta ca intr-o buna zi voi avea sansa sa ajung in Grecia...

Un comentariu:

  1. Ah, ce frumos ai descris aceasta destinatie! M-ai facut sa imi imaginez si eu peisajul, e de vizitat! ;)

    RăspundețiȘtergere